Mastita este o infecţie stafilococică ce poate apărea la sânii femeilor care alăptează, din cauza infectării mameloanele crăpate, rezultând abcese dureroase.
Mastita acută se observă de cele mai multe ori la începutul alăptării, dar mai poate fi cauzată de virusul oreionului, poate fi una din manifestările cancerului de sân sau poate fi de origine hormonală.
Mastita cronică este cauzată de infecţiile bacteriene
repetate sau de modificările hormonale, poate fi o tumoră multiplă, ce
se manifestă uneori prin scurgere seroasă din mamelon ce se accentuează
în cea de a doua jumătate a ciclului menstrual.
Simptomele mastitei
Mastita este o infecţie a sânilor care, după
simptome, poate induce ideea contactării unei răceli. Pe sâni apar zone
înroşite, umflate, dureroase din cauza inflamării conductelor lactifere,
senzaţia de căldură la nivelul sânului, stare de oboseală, frisoane etc.
Alte simptome: febră mare, frisoane, dureri musculare, vomă şi ameţeli, din sfârc curge puroi.
Deşi dureroase, simptomele mastitei nu sunt atât de grave
precum cele cauzate de infecţie. Pot apărea şi simptome mai generale ca
setea, o uşoară febră şi o stare de indispoziţie generală.
Ocazional, în cazurile grave, simptomele pot fi foarte asemănătoare cu cele ale gripei.
Cauza apariţiei mastitei
Există trei cauze principale care determină apariţia mastitei: infecţia (căreia îi revin jumătate din cazuri), angorjarea sânilor şi
blocarea canalelor lactifere. Infecţia este aproape întodeauna de
natură bacteriană, câteodată din cauza sfârcurilor crăpate. Alţi factori
includ: rezistenţa scăzută a mamei la boli şi golirea incompletă a sânilor, stresul, oboseală etc.
Circa una din 20 de mame care alăptează prezintă o infecţie a sânului. Deşi mastita poate apărea de mai multe ori la aceeaşi persoană, e puţin probabil să afecteze ambii sâni în acelaşi timp.
Mastita poate apărea în orice moment în perioada alăptării, dar perioada cu cel mai mare risc este cea cuprinsă între a 10 şi 28-a zi de la naştere.
Diagnosticarea mastitei
Diagnosticul mastitei se poate stabili pe baza simptomelor şi a examinării sânului
afectat. Dacă infecţia nu se ameliorează în urma tratamentului, se
poate recolta o cultură din laptele mamei. Rezultatele culturii pot
confirma prezenţa mastitei.
Uneori, este necesar mai mult de o cură de antibiotice pentru a trata mastita, de aceea rezultatele culturii pot determina antibioticul cel mai eficient.
Tratamentul mastitei
Dacă simptomele nu cedează după 12 - 24 de ore după ce mama a
început hrănirea bebeluşului sau după ce au fost aplicate comprese
calde, doctorul va prescrie antibiotice şi analgezice.
Se recomandă alăptarea copilului cât mai des de la sânul afectat, deoarece cu cât este mai puţin lapte în sân şi cu cât fluxul este mai frecvent infecţia va trece mai repede.
Dacă infecţia e diagnosticată devreme, va fi uşor de tratat şi nu va trebui oprită alăptarea de la sânul afectat.
Mastita netratată poate duce la abcese ale sânului care vor trebui tratate cu antibiotice sau s-ar putea să fie nevoie de intervenţie chirurgicală dacă infecţia este foarte gravă.
Mastita nu împiedică alăptarea copilului. Chiar dacă procesul de alăptare
poate fi câteodată dureros, trebuie lăsat copilul să se hrănească
pentru a menţine fluxul de lapte şi a evita blocaje ulterioare ale
canalelor lactifere. Mastita nu afectează copilul, în afara
faptului că e posibilă scăderea cantităţii de lapte. De fapt, germenii
care au provocat infecţia sânului vin tocmai de la copil.
La angorjare, dacă zona afectată nu este eliberată, apare riscul
infectării. Tratamentul include hrăniri frecvente ale copilului, variind
poziţia în care se face alăptarea (majoritatea pediatrilor recomandă poziţia în care bărbia copilului apasă zona afectată de la sân).
Se recomandă şi masajul zonei afectate de pe suprafaţa sânului pe măsura ce se alăptează copilul, aplicând totodată o compresă caldă.
De cele mai multe ori, medicamentele nu sunt foarte eficiente în tratarea mastitei, însă paracetamolul şi ibuprofenul pot ajuta.
Pentru a reduce riscurile apariţiei mastitei se recomandă: golirea completă a sânilor la fiecare hrănire a copilului, hrănirea copilul la cerere sau chiar mai des, dacă se simt sânii încă plini după o sesiune de alăptat, mama nu este suficient de odihnită, iar sistemul ei imunitar nu este eficient, modul incorect în care copilul apasă sânul la alăptare.
0 comentarii:
Post a Comment