Galactoreea

Galactoreea este o scurgere lăptoasă prin mamelon în afara momentelor când copilul este hrănit la sân. Poate fi spontană sau provocată de o presiune exercitată asupra mamelonului (galactocelul reprezintă o tumoră lichidiană inflamatorie care conţine lapte alterat în canalele obstruate ale sânului). Scurgerea poate fi cauzată de o varietate de afecţiuni, printre care cancerul. Poate exista o combinaţie de lapte şi puroi numită galactoforită.

Galactoreea poate indica exces androgenic prin exces de prolactină (produsă de hipofiză, glanda situată la baza creierului, care reglează activitatea mai multor hormoni), din cauza adenomului hipofizar care stimulează producţia lactată după ce o femeie a născut, din cauza unui dezechilibru hormonal ca urmare a administrării de anticoncepţionale, medicamente (anxiolitice, antidepresive, antihipertensive), boală renală cronică, afectarea nervilor de la nivelul toracelui, leziune a măduvei spinării, hiperactivitatea glandei tiroide (prolactinom sau alte secreţii anormale ale hipofizei), tulburări ale hipotalamusului sau ale glandei pituitare sau stimularea sânului ca urmare a autoexaminării frecvente a sânului sau a activităţii sexuale. Secreţia mamară este de obicei albă sau limpede şi poate fi secretată de unul sau ambii sâni (galactoree bilaterală), secreţia se poate produce spontan sau ca urmare a presării sânului.

Galactoreea nu este neapărat o afecţiune anume, ci un semn al unei alte boli. Deşi afectează preponderent femeile între 20 şi 35 ani care au avut cel puţin o sarcină, poate surveni şi la bărbaţi, în acest caz este asociată cu disfuncţia erectilă şi cu scăderea libidoului din cauza deficienţei de testosteron (hipogonadism masculin), ginecomastie (dezvoltare excesivă a ţesutului glandular şi a ţesutului mamar), impotenţă, oligospermie (număr redus de spermatozoizi în lichidul seminal).

De asemenea, galactoreea poate apărea uneori şi la nou-născuţi din cauza nivelului ridicat de estrogen care pătrunde prin placentă în sângele fătului, determinând dezvoltarea ţesutului mamar şi, totodată, secreţia de lapte.

Pentru a diagnostica galactoreea, trebuie făcut un RMN cerebral (hipofiză), examinarea sânului şi depistarea unui eventual nodul, analiza mostrei de secreţie mamară, analize de sânge pentru măsurarea nivelelor hormonale, galactografia (injectarea unei substanţe în sân şi vizualizarea canalelor galactofore), ecografie sau mamografia. Uneori cauzele nu pot fi identificate, dar cel mai adesea sunt reprezentate de creşterea nivelului de prolactină.

Secreţiile mamare de tipul galactoreei nu sunt întotdeauna un semn al cancerului de sân (10% din cazuri), poate fi vorba de un fenomen normal chiar şi la o femeie la care s-a instalat menopauza, iar scurgerea mamară care conţine sânge apare şi în urma unui papilom intraductal (tumoră benignă). În general, secreţiile dintr-un singur mamelon sunt asociate cu un risc de tumoră canceroasă.

Tratamentul galactoreei, în cazul adenomul hipofizar (prolactinom), presupune îndepărtarea chirurgicală a tumorii, bromocriptina medicament prescris după chirurgie când apare hiperprolactinemia (creşterea prolactinei din sânge). Pentru tratamentul secreţiilor mamare benigne se folosesc medicamentele antiinflamatorii fără conţinut de cortizon, hormoni tiroidieni sau extirparea canalelor galactofore (canalele care transportă laptele). Tratamentul este de obicei chirurgical şi presupune evacuarea infecţiei urmată de terapie antibiotică şi de pansamente compresive sau bustiere.