Chistul ovarian funcţional

Chistul ovarian funcţional  apare cu o frecvenţă extrem de crescută în rândul femeilor, fiind rezultatul unei mici modificări a procesului de producere şi eliberare a ovulului, ca urmare a răspunsului greşit la impulsurile de la nivelul hipotalamusului. Chistul ovarian funcţional este anodin şi nu dezvoltă forme canceroase.

Ce este chistul ovarian funcţional

Chistul ovarian funcţional se dezvoltă în ovar şi intră în procesul natural de ovulaţie. Are aspectul unui sac de dimensiuni mici (1-2 cm) cu pereţi subţiri şi este plin cu un lichid limpede. În momentul în care chistul ovarian (chistul folicular) nu eliberează ovule, continuă să crească, ajungând la dimensiuni mai mari decât cel funcţional. Chistul ovarian este de fapt un folicul ovarian disfuncţional ca urmare a reacţiei necorespunzatoare la impulsurile date de hipotalamus şi hipofiză.

Chisturile ovariene funcţionale  sunt cauzele normale ale măririi ovarelor în perioada de ovulaţie şi pot apărea şi după eliberarea ovulului (acestea se închid şi se umplu cu lichid). Cele din urmă, se numesc chisturi ovariene luteale şi cauza apariţiei acestora este nedizolvarea completă a resturilor ovulelor foliculare (foliculul este cavitatea în care se dezvoltă ovulul).

Cauzele apariţiei chistului ovarian funcţional

Chistul ovarian funcţional este efectul unor mici modificări în procesul de producere şi de eliberare a ovulului. Acesta poate apărea la fiecare

ciclu menstrual, dar dispare de la sine după finalizarea acestuia sau în decurs de două luni.

Un ovar conţine de obicei mai bine de 150 000 de ovule, însă în perioada fertilă, unul singur se maturizează. Aşadar, chisturile ovariene sunt funcţionale atâta timp cât nu sunt mai mult de două concomitent, şi atâta timp cât dispar de la sine într-un interval foarte scurt.

Chistul ovarian luteal apare îndeosebi în timpul tratamentelor cu clomiphene citrate (utilizate pentru contracararea infertilităţii), însă dispar odată cu încetarea tratamentului.

Simptomele chistului ovarian funcţional

Chistul ovarian de obicei este asimptomatic, fiind depistat în timpul examinărilor ginecologice de rutină. Însă atunci când simptomele îşi fac simţită prezenţa, se manifestă prin:

·         Dureri pelvine cauzate fie de deformarea (răscuirea) chistului ovarian mărit, fie de ruperea acestuia;

·         Întârzieri ale menstruaţiei sau chiar amenoree;

·         Febră;

·         Greaţă şi vărsături;

·         Dureri în timpul micţiunii;

·         Sângerări vaginale.

Diagnostricarea chistului ovarian funcţional

Metodele de diagnosticare a chistului ovarian functional corespund cu cele utilizate în investigaţiile ginecologice de rutină. Acestea includ anamneza (istoricul afecţiunilor, a simptomelor, a ciclurilor menstruale), examenul pelvin. Dacă se va descoperi un chist ovarian în urma unei consultaţii de rutină, atunci se va apela la ecografia transvaginală pentru a putea stabili tipul chistului.

Este necesară şi o perioadă de expectativă, pentru că un chist ovarian funcţional trebuie să dispară de la sine după maxim două menstruaţii. Dacă se vor stabili modificări ale volumului acestuia în decurs de 6-7 săptămâni, atunci cu siguranţă este vorba de un chist ovarian malign.

Tratamentul chistului ovarian funcţional

Chisturile ovariene funcţionale sunt, în majoritatea cazurilor, asimptomatice şi anodine, şi nu necesită tratament. Însă atunci când este cazul, simptomele pot fi tratate prin fitoterapie.

Pentru prevenirea apariţiei altor chisturi ovariene, se recomandă tratamentul cu pilule contraceptive pe bază de hormoni care inhibă ovulaţia.

Prevenirea chistului ovarian funcţional

Apariţia chisturilor ovariene sunt în strânsă legătură cu ovulaţia. Astfel că prevenirea apariţiei acestora se realizează prin blocarea ovulaţiei fie prin tratamente hormonale, fie prin sarcină şi alăptare.