Fibroadenoamele, formatiuni benigne influentate de nivelul de estrogen

Fibroadenoamele pot fi observate în momentul în care se realizează o mamografie. Ele sunt formaţiuni benigne (nu reprezintă tumori canceroase) care sunt alcătuite din ţesuturile stromale şi glandulare ale sânului. Fibroadenoamele pot apărea ca nişte formaţiuni singulare, multiple sau complexe. Persoanele care au fibroadenoame multiple sau complexe se expun unui risc mai mare de a dezvolta cancer de sân.

Se pot simţi fibroadenoamele?

 

Fibroadenomul poate fi depistat în timpul unui examen regulat de palpare a sânilor. Fibroadenoamele sunt formaţiuni foarte mobile şi tind să scape dintre degete atunci când sunt palpate. Un fibroadenom poate fi resimţit ca un ţesut moale mai ales în perioada în care acesta se umflă din cauza schimbărilor hormonale.

 

Ce mărime au fibroadenoamele?

 

Mărimea fibroadenoamelor variază de la un centimetru la cinci centimetri. Fibroadenoamele mari pot atinge mărimea unei lămâi mici, adică aproximativ 15 centimetri.

 

Cum arată fibroadenoamele la o mamografie?

 

Fibroadenoamele se prezintă ca nişte formaţiuni ovale sau rotunde, cu suprafaţa netedă, mobile pe planurile supra şi subiacente, rareori adiacente la piele, nedureroase, care nu se modifică în timpul ciclului menstrual şi care involuează la menopauză. Fibroadenoamele au forma unor chisturi sau tumori.

 

Cum poţi fi sigură că este vorba de fibroadenoame?

 

Un medic (radiolog) îţi poate recomanda realizarea unei ecografii cu ultrasunete. Aceasta va diferenţia fibroadenomul de alte ţesuturi prin felul în care acesta răspunde la ultrasunete. Fibroadenomul va apărea ca o zonă întunecată, omogenă, rotundă sau ovală şi poate avea o suprafaţă netedă. Dacă examenul cu ultrasunete nu oferă un rezultat bine definit, următorul studiu realizat va fi Imagistica prin Rezonanţă Magnetică (IRM). Testul concluziv este biopsia Needle care presupune recoltarea unei mostre de celule pe care patologistul urmează să le examineze.

 

Tratamentul fibroadenoamelor

 

Din moment ce fibroadenoamele sunt formaţiuni benigne, tratamentul variază în funcţie de diagnostic. Dacă fibromul este mic, nedureros, rămâne la aceeaşi formă, iar la biopsie nu apar probleme mari, pacientul nu are nevoie de tratament suplimentar, dar ar putea realiza un test cu ultrasunete. Dacă fibroadenomul este mare (mai mult de 3 cm), dureros, creşte permanent iar biopsia reiese atipică, atunci acesta poate fi eliminat prin intervenţia chirurgicală ce poartă numele de lumpectomie. Alte modalităţi de îndepărtare a fibroadenomului sunt ablaţia cu laser şi crioablaţia. Ablaţia este o intervenţie care lasă cicatrici mici dar care permite pacientului o recuperare rapidă.

 

Care sunt cauzele fibroadenoamelor?

 

Nu se cunoaşte cauza exactă a fibroadenoamelor. Se pare că acestea sunt influenţate de nivelul de estrogen deoarece ele apar cel mai adesea la femeile însărcinate sau aflate la menopauză sau la femeile care sunt la postmenopuază şi beneficiază de terapia de înlocuire a hormonilor. Cele mai multe fibroadenoame apar şi dispar pe durata ciclului menstrual când nivelele de hormoni se schimbă.

 

Când apar fibroadenoamele?

 

Fibroadenoamele sunt comune la femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 30 de ani dar şi la femeile însărcinate. Fibroadenoamele afectează 10% din femeile europene şi circa 15-20% din femeile afro-americane. Fibroadenoamele apar mai puţin la femeile aflate la postmenopauză cu o singură excepţie: cele care urmează tratamente pe bază de estrogen. Aproximativ 10% din fibroadenoame dispar de-a lungul timpului iar 20% dintre acestea revin. Dacă nu dispar, fibroadenoamele încetează să mai crească când ating doi sau trei centimetri.