Diabet gestational: simptome, cauze, diagnostic si tratament

Diabetul gestaţional este o afecţiune caracterizată prin creşterea nivelului glucozei din sânge care apare în timpul sarcinii. Diagnosticul este pus de obicei în al doilea sau al treilea trimestru de sarcină. Persoanele care prezintă riscuri de a face diabet gestaţional întrunesc următoarele condiţii:

·         Au rămas însărcinate după vârsta de 25 de ani

·         Au un istoric familial de diabet

·         Au dau naştere unui copil subponderal sau care prezenta un defect din naştere

·         A prezentat glucoză în urină la un consult de specialitate prenatal

·         Au presiunea sanguină ridicată

·         Au prea mult lichid amniotic

·         Au suferit un avort spontan sau au născut un bebeluş mort

·         Erau supraponderale înainte de a rămâne însărcinate

 

Simptomele diabetului gestaţional

 

De obicei nu există simpotme iar dacă acestea se manifestă sunt uşoare şi nu pun în pericol viaţa gravidei. De cele mai multe ori nivelul glucozei revine la valorile normale după naştere.

 

Principalele simptome ale diabetului gestaţional includ: oboseală, vedere înceţoşată, infecţii frecvente ale vezicii biliare, vaginului sau pielii, stări de greaţă şi vomă, sete permanentă, urinare frecventă, pierderea apetitului.

 

Teste şi examene

 

Diabetul gestaţional apare de obicei la jumătatea sarcinii. Toate femeile însărcinate ar trebui să beneficieze de un test de toleranţă orală la glucoză între săptămânile 24 şi 28 de sarcină pentru identificarea afecţiunii. Femeile care prezintă factori de risc pentru dezvoltarea diabetului gestaţional îşi pot face acest test mult mai devreme.

 

Odată ce o femeie a primit diagnosticul de diabet gestaţional poate observa ameliorări ale stării de sănătate prin testatea la domiciliu a nivelului de glucoză. Cea mai banală metodă este aceea a înţepării pulpei degetului.

 

Tratamentul diabetului gestaţional include menţinerea normală a nivelului glucozei din sânge pe timpul sarcinii şi asigurarea dezvoltării sănătoase a bebeluşului. Medicul tău ar trebui să urmărească îndeaproape starea ta de sănătate dar şi pe cea a bebeluşului în timpul sarcinii. Monitorizarea fetală include teste cu ultrasunete şi testul non stres.

 

Un test non stres este un test simplu, nedureros pentru mamă şi bebeluşul ei. Testul presupune plasarea pe abdomenul gravidei a unui aparat care ascultă şi afisează bătăile inimii bebeluşului (monitor electronic fetal). În momentul în care bebeluşul se mişcă rata de bătăi a inimii creşte cu 15-20 bătăi peste nivelul său normal. Medicul poate compara rata de bătăi a inimii cu mişcările bebeluşului pentru a determina dacă starea de sănătate a acestuia este bună. Medicul va observa dacă s-au înregistrat creşteri ale ratei de bătăi a inimii la anumite intervale de timp.

 

Dietă şi exerciţii

 

Cea mai bună metodă prin care îţi poţi îmbunătăţi dieta este să consume o varietate de alimente sănătoase. Ar trebui să citeşti cu atenţie eticheta fiecărui produs şi să-l analizezi atunci când te decizi să-l cumperi. Vorbeşte cu medicul sau dieteticianul pentru a te sfătui cu aceştia legat de regimul alimentar pe timpul sarcinii. În general, este indicat să evitaţi grăsimile saturate iar consumul de proteine să fie într-o cantitate moderată. Alimentele recomandate sunt fructele, legumele, cerealele, pastele şi orezul. Gravidele trebuie să evite zaharurile, sucurile de fructe, băuturile răcoritoare şi produsele de patiserie. Nu săriţi peste mese. Consumaţi aceeaşi cantitate şi tip de alimente zilnic.

 

·         Doctorul şi asistenta îţi vor prescrie zilnic vitamine. Aceştia vor sugera şi administrarea de suplimente de fier şi calciu. Vegetarienii trebuie să vorbească cu medicul care le va prescrie o dietă specială.

·         Ţine cont de faptul că “a mânca pentru doi” nu înseamnă că trebuie să consume de două ori mai multe calorii. Ai nevoie doar de 300 de calorii în plus, zilnic, pe care le poţi obţine dintr-un pahar de lapte, o banană sau 10 biscuiţi.

 

Dacă nu reuşeşti să controlezi nivelul glucozei din sânge, medicul îţi poate prescrie fie medicamente pentru diabet care pot fi administrate oral, fie terapia prin insulină. Pe perioada tratamentului este necesară monitorizarea nivelului glucozei din sânge. Multe femei care dezvoltă diabet gestaţional nu vor avea nevoie de medicamente pentru diabet sau insulină. Situaţia nu este similară însă pentru toate gravidele.

 

Complicaţii posibile:

 

·         Posibile complicaţii la naştere legate de greutatea bebluşului

·         Îmbolnăvirea de diabet pe parcursul vieţii

·         Creşterea riscului de deces al bebluşului

·         Nivel scăzut al glucozei din sângele bebeluşului

 

Prevenţie:

 

Prevenţia presupune vizite regulate la medic pentru a putea monitoriza starea de sănătate a bebeluşului şi a mamei. Cunoaşterea factorilor de risc pentru diabetul gestaţional şi screening-ul prenatal în săptămânile 24-28 de sarcină sunt utile pentru diagnosticarea timpurie a diabetului gestaţional. Persoanele supraponderale pot realiza un indice al masei corporale (BMI) care să le arate care este riscul de a dezvolta diabet gestaţional în timpul sarcinii.