Formele icterului in sarcina

Icterul în sarcină se manifestă prin decolorarea pielii şi a membranelor mucusului care capată o nuanţă gălbuie asociată cu funcţionarea anormală a ficatului.

Există două categorii de ictere: cele legate de sarcină şi cele independente de sarcină. În ceea ce priveşte icterele legate de sarcină, unul dintre cele mai întâlnite este icterul colestatic benign care apare în trimestrul trei de sarcină ca urmare a stazei biliare şi a unor cantităţi crescute de bilă de o consistenţă vâscoasă.

Semnele şi simptomele icterelor legate de sarcină se manifestă prin prurit, urini hipercrome şi scaun decolorat.

Pentru punerea diagnosticului se iau în calcul probele hepatice care pot evidenţia creşterea nivelului colesterolului, transaminaze şi fosfataze serice normale iar testele de disproteinemie sunt negative. Foasfataza alcalină este şi ea crescută.

În ceea ce priveşte prognosticul, dacă cel matern este bun, situaţia este mai gravă în ceea ce priveşte şansele de supravieţuire ale fătului. Acesta se poate naşte prematur, poate muri în uterul mamei, dar nu este exclus ca sarcina să ajungă la termen.

Icterele legate de sarcină pot face referire şi la:

·         Icterele toxice care apar prin ingestia substanţelor abortive

·         Icterele apărute după anesteziile prelungite (ictere postanestezice)

·         Ictere provocate de tratamentul prelungit cu clorpromazină

·         Inctere hemolitice din cursul avorturilor toxico-septice

·         Ictere din disgravidiile precoce

·         Ictere ce pot apărea în polinefrita gravid-toxică

·         Ictere în vărsăturile incoercibile ale disgravidiei de primtrimestru

În ceea ce priveşte icterele independente de sarcină acestea sunt destul de rare şi presupun obstrucţia căilor biliare. Acest tip de icter poate fi tratat doar medical şi nu chirurgical datorită riscului de producere a avortului şi naşterii premature.

Totodată, icterele pot apărea şi în cadrul hepatitelor virale de tip A, B sau C. Hepatitele virale se pot vindeca după circa douăzeci de zile sau pot deveni cronice. În cazuri extrem de grave se poate ajunge la comă hepatică sau moarte. În situaţiile grave medicii indică avortul terapeutic. Nu în ultimul rând o pacientă poate resimţi şi tulburări psihice.

Dacă în ceea ce priveşte prognosticul matern acesta este bun, şansele de supravieţuire ale fătului sunt rezervate şi asta deoarece virusul poate pătrunde în placentă şi determina, în consecinţă, malformaţii fetale sau naştere prematură.