Prima vizita la ginecolog

Majoritatea femeilor ajung sa se prezinte la ginecolog atunci cand semnaleaza ceva neobisnuit: aparitia unei scurgeri vaginale anormale, a durerilor pelvine sau a neregularitatilor ciclului menstrual. Doar o mica parte dintre femei se prezinta pentru controlul periodic anual.
Motivele pentru care fetele si femeile in general nu merg la ginecolog sunt diverse: frica, rusinea, ignoranta, lipsa de educatie sanitara.
In continuare va vom prezenta pasii care trebuie urmati pentru o consultatie ginecologica si in ce consta aceasta.

Programarea consultatiei
Perioada optima de examinare este in prima jumatate a ciclului menstrual, dar dupa oprirea menstruatiei. Ciclul menstrual reprezinta intervalul cuprins intre prima zi de menstruatie si prima zi a menstruatiei viitoare. In a doua jumatate a ciclului menstrual, nodulii mamari se palpeaza mai greu, iar rezultatele testului Papanicolaou (PAP-test) pot fi mai greu interpretabile.
Cu 48 de ore inainte de consultatie nu trebuie sa folositi spalaturi vaginale, tampoane interne, ovule si nici sa aveti contact sexual!
Daca aveti mai multe intrebari pe care doriti sa le adresati medicului ar fi bine sa vi le notati inainte. Daca urmati vreun tratament sau aveti un istoric de afectiuni ginecologice sau alte boli, pregatiti-va sa fiti intrebata in detaliu despre diagnostice anterioare, scheme de tratament, denumiri de medicamente si doze administrate.

Inaintea consultatiei
Este bine sa goliti vezica urinara chiar inainte de consultatie. Daca aveti suspiciunea ca sunteti insarcinata sau prezentati simptomele unei infectii urinare cereti un recipient de colectare a urinei!
Ulterior, in cabinetul ginecologic sau in sala de asteptare, veti completa un formular sau veti fi intrebata despre motivele prezentarii la ginecolog, ce boli ginecologice sau de alta natura aveti/ati avut, ce tratamente urmati, daca ati avut interventii chirurgicale, daca aveti rude de sex feminin cu cancer genital.
Este important sa informati medicul daca sunteti la prima consultatie ginecologica sau daca sunteti virgina!
Daca doriti sa fiti consultata in prezenta unei rude sau cunostinte intrebati medicul daca este de acord!
Ulterior veti fi lasata sa va dezbracati.

Examenul fizic general
Examinarea sanilor prin inspectie si palpare este obligatorie. Daca dv ati constatat ceva anormal, precum aparitia de noduli, dureri la nivelul sanilor, scurgere mamelonara, comunicati medicului examinator!
In afara examinarii sanilor, unii medici va pot face si un examen fizic general, al restului corpului.
Dupa aceasta, veti fi rugata sa va urcati pe masa de consultatie si sa va asezati in pozitie ginecologica.
Nu uitati: este foarte important sa va relaxati in timpul examinarii!

Examenul ginecologic
In primul rand, medicul se va uita la organele genitale externe.
Ulterior va introduce in vagin speculul vaginal sau doua valve care indeparteaza peretii vaginali, evidentiind colul uterin. Cu o periuta speciala se recolteaza celule de la nivelul colului pentru testul Papanicolaou, fara ca dv sa simtiti vreun disconfort. De asemenea, medicul sau asistenta mai poate recolta secretie vaginala sau cervicala pentru testarea anumitor infectii, unele dintre ele cu transmitere sexuala.
Dupa retragerea speculului medicul va efectua examinarea pelvina bimanuala.
Este foarte important ca in timpul examinarii sa nu incordati muschii abdominali, acest lucru ingreunand consultatia!
Medicul va introduce in vagin indexul si mediusul de la mana dreapta, pana la palparea colului uterin. Transabdominal, mana stanga se pozitioneaza deasupra fundului uterin si se apasa cu blandete. Medicul va aprecia in acest mod caracteristicile uterului (pozitie, forma, dimensiune). In mod normal, examinarea nu este dureroasa; durerile care apar la palparea sau mobilizarea uterului semnifica in general boala inflamatorie pelvina. Ulterior, medicul va palpa ovarele, prin usoara apasare transabdominal de o parte si de alta a uterului, degetele din vagin fiind pozitionate lateral de col.
Dupa consultul vaginal, este posibil ca medicul sa va faca un tuseu rectal.

La sfarsitul examinarii veti fi rugata sa coborati de pe masa si sa va imbracati.
Veti avea o noua discutie cu medicul, legata de diagnostic si eventualul tratament.
Puteti intreba medicul despre metoda contraceptiva adecvata pentru dv, daca o sarcina nu este in plan.

Read More

Sarcina molara, o complicatie rara a sarcinii

Sarcina molară sau mola hidatiforma reprezintă o complicaţie rară a sarcinii şi este cauzată de o tulburare în timpul procesului de fertilizare. O astfel de afecţiune este caracterizată prin prezenţa unor anomalii ale celulelor ce intră în alcătuirea placentei. Mai exact, placenta va căpăta în sarcina molară aspectul unui ciorchine de strugure din cauză că vilozităţile coriale ale acesteia se transformă în chisturi anormale vizibile la ecografie. Mai mult decât atât, dacă într-o sarcină normală ovulul fertilizat primeşte câte 23 de cromozomi atât de la mamă cât şi de la tată, în cazul sarcinii molare ovulul fertilizat primeşte cromozomi doar de la tată. În lipsa cromozomilor de la mamă, cei de la tată vor fi duplicaţi, fapt care face să nu existe embrion şi nici sac amniotic sau ţesut placentar normal. Acest lucru se întâmplă în cazul unei sarcini molare totale. În situaţia unei sarcine molare parţiale, ovulul fertilizat primeşte 23 de cromozomi de la mamă şi dublu de la tată, ceea ce depăşeşte numărul normal de cromozomi. Într-o sarcină molară parţială există printre chisturile anormale şi ţesut placentar, în de regulă embrionul nu se dezvoltă neexistând astfel sac amniotic sau făt. În cazul în care există totuşi făt, şansele de supravieţuire sunt nule din cauză că acesta va dezvolta malformaţii grave şi modificări genetice. Incidenţa sarcinii molare este de una la o mie.

Sarcina molară – Factori de risc

 

Există o serie de factori de risc care conduc la apariţia sarcinii molare. Printre aceşti factori se numără antecedentele de sarcină molară, de avort spontan, de sarcină gemelară bivitelină şi de infecţii parazitare şi virale, vârta în general după 40 de ani, fumatul, diete sărace în proteine, dar şi afecţiuni imunologice şi endocrine. De asemenea, la apariţia sarcinii molare pot contribui şi temperaturile extreme şi radiaţiile.

Sarcina molară – Semne şi simptome

Sarcina molară prezintă aceleaşi semne şi simptome ca sarcina normală, doar că acestea sunt mult mai ample, exagerate chiar. Mai exact, simptomatologia include tulburări urinare, greţuri mai ales dimineaţa, mărirea în volum a sânilor şi sensibilitate la nivelul acestora, lipsa menstruaţiei, sângerare vaginală în cantităţi variabile. Aceasta din urmă poate fi însoţită de eliminarea unor vezicule molare, însă acest fenomen este destul de rar. De asemenea, în cazul sarcinii molare pot apărea distensia abdominală, oboseala cauzată de anemie, dureri şi crampe abdominale, hipertensiune sau hipertiroidism.

 

Sarcina molară – Tratament

 

Odată o femeie diagnosticată cu sarcină molară, primul pas în ceea ce priveşte tratamentul este evacuarea unei astfel de sarcini. Acest lucru se va face fie prin aspirare, fie prin chiuretaj cu evacuare. Procedeele de evacuare se realizează sub anestezie generală, iar pentru îndepărtarea întregului ţesut afectat poate fi nevoie de un ghidaj ecografic. Declanşarea travaliului nu este recomandată din cauză că riscul de hemoragie este foarte mare. După eliminarea sarcinii molare, tratamentul suplimentar nu mai este necesar în aproximativ 90% dintre cazuri.

Read More